Sfinții Mucenici Pamfil și Valentin
Sfântul Pamfil a fost preot în Cezareea Palestinei și unul dintre marii învățați creștini ai vremii sale, iar Sfântul Valentin a pătimit împreună cu el pentru credință. Au fost omorâți în timpul prigoanei lui Dioclețian, pentru că au refuzat să aducă jertfă idolilor.
„Fii credincios până la moarte și îți voi da cununa vieții.”Apocalipsa 2, 10
Viața
Sfântul Pamfil a fost preot al Bisericii din Cezareea Palestinei și era cunoscut pentru dragostea lui față de cărțile sfinte și pentru apărarea învățăturii adevărate. A venit dintr-o familie înstărită și a dăruit averea sa săracilor, alegând viața de nevoință și de slujire a lui Dumnezeu.
În timpul prigoanei lui Dioclețian, a fost întemnițat și, chiar în închisoare, a continuat să lucreze la cărți și să apere scrierile lui Origen împreună cu Eusebiu al Cezareei. După doi ani de temniță, a fost adus din nou înaintea judecății și, pentru că nu a vrut să se lepede de credință și să jertfească idolilor, a fost supus la chinuri.
Citește toată viața ▾
Împreună cu el au pătimit și alți mărturisitori, între care și Valens, diacon al Bisericii Ierusalimului. La urmă, Sfântul Pamfil și Valentin au fost osândiți la moarte prin tăierea capului, primind cununa muceniciei în anul 309.
Textul e scris de echipa Duhovnic pe baza calendarului ortodox și a surselor: Wikipedia (en) (CC BY-SA).