Sfântul Cuvios Pahomie cel Mare
A fost marele întemeietor al vieții monahale de obște în creștinismul răsăritean. După convertire și ucenicie în pustie, a organizat mănăstiri în care a statornicit rânduieli de muncă, rugăciune și ascultare.
„Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.”Matei 5, 8
Viața
Sfântul Pahomie s-a născut în ținutul Teba, Egipt, din părinți necreștini. A cunoscut credința creștină în vremea tinereții, în cetatea Oxirinhos, și a primit botezul.
Apoi s-a apropiat de pustnicul Palamon și a viețuit ca ucenic al lui. Lucrul mâinilor sale era torsul și țesutul lânii, iar din câștig îi ajuta pe săraci.
Citește toată viața ▾
La locul numit Tabenesei a primit chemarea de a zidi o mănăstire, iar acolo a întemeiat prima lui așezare monahală. În jurul lui s-au strâns ucenici, iar rânduielile de muncă, rugăciune, tăcere și înfrânare pe care le-a statornicit au devenit temelia vieții de obște.
Cu vremea, obștile întemeiate de el s-au înmulțit, ajungând multe mănăstiri și mulți monahi. Sfântul Pahomie a fost îngropat în mănăstirea sa, după ce și-a încheiat viața în Hristos.
Pomeniți în aceeași zi
Textul e scris de echipa Duhovnic pe baza calendarului ortodox și a surselor: Wikipedia (ro), Wikipedia (en) (CC BY-SA).
