Icoana: Sfântul Cuvios Antonie cel Mare
Icoana: Michael Damaskinos · Public domain
Sinaxar

Sfântul Cuvios Antonie cel Mare

Unul dintre cei mai mari întemeietori ai monahismului creștin, Sfântul Antonie cel Mare a viețuit în nevoință aspră în pustia Egiptului și a devenit povățuitor pentru mulți călugări. Este cinstit ca părinte al monahilor și ca mare nevoitor al Bisericii.

„Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.”Matei 5, 8

Viața

Sfântul Antonie cel Mare s-a născut în Egipt, la Kome, în anul 251, din părinți creștini înstăriți. Rămas orfan de tânăr, a auzit în biserică chemarea Evangheliei: „Dacă vrei să fii desăvârșit, du-te de vinde ce ai, dă la săraci și vei avea o comoară în cer; apoi, vino și urmează-Mi” (Matei 19, 21). A primit cuvântul ca adresat lui și și-a împărțit averea săracilor, alegând viața de singurătate și nevoință.

La început a viețuit într-o colibă, sub îndrumarea unui ascet mai vârstnic, apoi s-a retras într-un mormânt părăsit și într-o fortăreață părăsită la marginea deșertului, în locul numit Pispir. A rămas acolo douăzeci de ani, iar după aceea a devenit părinte duhovnicesc pentru mulți călugări din așezările monahale ale Egiptului.

Citește toată viața ▾

În jurul anului 310 a mers la Alexandria ca să-i îmbărbăteze pe martirii prigoniți, iar în anul 312 s-a așezat în deșertul adânc, pe muntele Kolzim, unde a trăit până la moarte, în 356, împreună cu doi ucenici. Viața lui a fost scrisă de Atanasie al Alexandriei și a răspândit mult idealul monahal în Biserică.

Onomastici
AntonieAntonAntoniaAntoanetaAntonica
Ocrotitor

părintele monahilor; în tradiție este invocat și împotriva bolilor infecțioase, mai ales a celor de piele

Biserici care îl cinstesc

Toate cele 12 de biserici →

Pomeniți în aceeași zi

Textul e scris de echipa Duhovnic pe baza calendarului ortodox și a surselor: Wikipedia (ro), Wikipedia (en) (CC BY-SA).