Sfânta Împărăteasă Teodora, restauratoarea dreptei credințe
Împărăteasa Teodora a condus imperiul în vremea fiului ei, Mihail al III-lea, și a sprijinit restabilirea cinstirii sfintelor icoane. Este pomenită pentru evlavia, înțelepciunea și pentru că, în anul 843, a întărit biruința dreptei credințe asupra iconoclasmului.
„Puterea Mea se desăvârșește în slăbiciune.”2 Corinteni 12, 9
Viața
Sfânta Teodora a fost o femeie evlavioasă și virtuoasă, provenind din Paflagonia, dintr-o familie aristocratică armeană. A devenit soția împăratului Teofil și a avut cu acesta șapte copii, dintre care cinci fiice și doi fii.
După moartea lui Teofil, în anul 842, Teodora a preluat conducerea ca regentă pentru fiul ei, Mihail, și a pus capăt politicilor iconoclaste ale soțului ei. În anul 843, cu sprijinul unui sinod, cinstirea icoanelor a fost restabilită, iar această hotărâre a stat la temelia Praznicului Ortodoxiei, sărbătorit în fiecare an în prima duminică a Postului Mare.
Citește toată viața ▾
A cârmuit cu pricepere, întărind vistieria și apăsând asupra unei încercări de invazie a bulgarilor. Mai târziu, când autoritatea ei a fost slăbită de unchiul lui Mihail, Bardas, a fost îndepărtată din regență și trimisă la Mănăstirea Sfânta Eufrosina, unde s-a dedicat vieții ascetice.
Se spune că a lăsat și un exemplar al Evangheliilor, copiat chiar de mâna ei. A trecut la Domnul în jurul anului 867, în pace.
În 1460, moaștele ei au fost date de turci oamenilor din Kerkyra (Corfu).
Pomeniți în aceeași zi
Textul e scris de echipa Duhovnic pe baza calendarului ortodox și a surselor: Wikipedia (en) (CC BY-SA).
