Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău
Schimonahie română din secolele XVII–XVIII, Cuvioasa Mavra a viețuit în nevoință pe Ceahlău și este cinstită pentru viața ei pustnicească și pentru povățuirea duhovnicească.
„Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.”Matei 5, 8
Viața
Cuvioasa Mavra s-a născut, cel mai probabil, la sfârșitul secolului al XVII-lea, într-un sat de pe Valea Bistriței, primind la botez numele Maria. La vârsta căsătoriei a ales viețuirea monahală și a intrat în obștea de maici a Schitului Silvestru, în sihăstria numită „Schitișor”. Acolo a fost tunsă în monahism cu numele Mavra.
După mai mulți ani petrecuți în ascultare, nevoințe și rugăciune, dorind mai multă isihie, și-a făcut în apropiere o chiliuță din lemn și pământ. A dus o viață aspră, pustnicească, și a rămas în amintirea localnicilor și prin chipul ei blând, văzut adesea mergând pe potecile muntelui însoțită de o căprioară.
Citește toată viața ▾
Mai târziu s-a retras la poalele Ceahlăului, în poiana Ponoare, urmată de câteva ucenice. Acolo, cu ajutorul credincioșilor din satele din împrejurimi, au ridicat o bisericuță de lemn cu hramul Schimbarea la Față și mai multe chilii pustnicești. Locul nevoinței lor este păstrat în toponimia locală sub numele de Poiana Maicilor. Cuvioasa Mavra a fost canonizată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 2025, cu prăznuirea la 4 mai.
Pomeniți în aceeași zi
Textul e scris de echipa Duhovnic pe baza calendarului ortodox și a surselor: Wikipedia (ro) (CC BY-SA).
