Cuviosul Arsenie cel Mare
A fost un mare părinte al pustiei, născut la Roma și format la curtea imperială, care a părăsit slava lumii pentru viața de nevoință în Egipt. Este cinstit pentru smerenia, tăcerea și rugăciunea lui neîncetată, ca model al vieții isihaste.
„Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.”Matei 5, 8
Viața
Cuviosul Arsenie s-a născut la Roma, într-o familie senatorială creștină, și a primit o educație aleasă. Pentru priceperea lui a fost chemat la Constantinopol, unde a slujit ca educator al fiilor împăratului Teodosie I, Arcadie și Onorie.
În anul 394 a părăsit în taină viața de la curte și s-a retras în Egipt, la schitul din pustie, unde a intrat în viața monahală alături de pustnicii de acolo. A trăit multă vreme în singurătate, sub povățuirea unor mari părinți ai deșertului, iar apoi a petrecut ani îndelungați în alte locuri din apropierea Alexandriei și a Memfisului.
Citește toată viața ▾
După pustiirea schitului de către saracini, s-a retras definitiv la Troe, unde și-a petrecut ultimii ani ai vieții. A murit în jurul anului 449.
Tradiția monahală îl cinstește ca pe unul dintre marii părinți ai Patericului egiptean, un chip al fugii de lume și al liniștii lăuntrice. Despre el s-a păstrat cuvântul: „de multe ori m-am căit că am vorbit, iar că tăcând niciodată nu m-am căit”.
monahilor, celor ce caută liniștea și tăcerea lăuntrică
Pomeniți în aceeași zi
Textul e scris de echipa Duhovnic pe baza calendarului ortodox și a surselor: Wikipedia (ro), Wikipedia (en) (CC BY-SA).
