Prislop și Țara Hațegului

Mănăstirea Prislop este un așezământ monahal din apropierea satului Silvașu de Sus, județul Hunedoara. Biserica mănăstirii este un edificiu din secolul al XVI-lea și a fost declarată monument istoric. În 1564 a fost zidită aici o bisericuță de domnița Zamfira, fiica lui Moise Vodă din Țara Românească.

Prislopul păstrează o biserică din secolul al XVI-lea și amintirea bisericuței ridicate în 1564 de domnița Zamfira. Locul este legat și de numele părintelui Arsenie Boca, fără alte detalii în textele primite.

De-a lungul timpului, așezământul a cunoscut refaceri și schimbări de administrare, iar istoria lui a rămas legată de aceste urme vechi și de memoria oamenilor care au trecut pe aici.

Acordați aici mai mult timp decât la o biserică de vizitat, pentru că locul este și așezământ monahal și spațiu de pelerinaj. Ținuta cuviincioasă și răbdarea în așteptare sunt potrivite pentru numărul mare de vizitatori.

Biserica Sfântul Nicolae din Densuș este construită din piatră și are plan pătrat. Naosul este străpuns de un turn, iar spre est se află o absidă semicirculară adâncă. Pictura murală a monumentului datează din secolul al XV-lea.

Biserica Sfântul Nicolae din Densuș a servit de-a lungul timpului cultului creștin ortodox, protestant și greco-catolic. Este una dintre cele mai vechi biserici din România, datând din secolele XII-XIII, iar majoritatea materialului său provine de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Ridicată, se pare, pe ruinele unei construcții din secolul IV d.Hr., biserica păstrează în zidărie plăci de piatră și un turn în interiorul naosului. Pictura murală a fost realizată în secolul al XV-lea.

Vizita este mai ales una de contemplare a arhitecturii și a picturii murale; nu este un loc pentru grabă. Respectați liniștea și spațiul liturgic, chiar dacă biserica este mică.

Biserica Ortodoxă Sântămăria-Orlea este în localitatea Sântămăria-Orlea, la 3 km sud-est de Hațeg, pe malul stâng al râului Strei. Este o biserică ortodoxă din județul Hunedoara.

Sântămăria-Orlea este atestată documentar din anul 1315. Localitatea se află pe valea Streiului, aproape de Hațeg, iar în aceeași așezare este menționată și Biserica Reformată-Calvină Sântămărie Orlea, ridicată către sfârșitul secolului al XIII-lea.

Fiind o oprire la mijlocul zilei, este un loc potrivit pentru masă și odihnă scurtă. Dacă doriți să vedeți și împrejurimea, păstrați un ritm liniștit, fără a prelungi prea mult șederea.

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei este o biserică ortodoxă din localitatea Strei, în vecinătatea orașului Călan, județul Hunedoara. Este construită din piatră brută și are turn-clopotniță pe fațada vestică, navă scurtă și altar dreptunghiular, boltit în cruce pe ogive masive de piatră. La interior păstrează un ansamblu de picturi murale atribuite maestrului Grozie. Sunt reprezentate, între altele, „Iisus în glorie”, cortegiul apostolilor, „Buna Vestire”, Sfântul Nicolae și alți sfinți.

Biserica de la Strei este unul dintre cele mai vechi și reprezentative monumente de arhitectură transilvană. Datarea ei este pusă în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, iar unele mențiuni o duc mai devreme, spre 1270.

Volumul mic al clădirii, zidăria de piatră și picturile murale de la interior dau împreună chipul acestui loc. În altar și în navă se păstrează scene și figuri sfinte care îi dau valoare și astăzi.

Biserica este mică, așa că este bine să priviți atent și să lăsați timp pentru detalii: pictură, zidărie, proporții. Țineți cont că vizita este scurtă, dar intensă, și păstrați liniștea în interior.

Biserica Sf. Gheorghe din Streisângeorgiu este construită în stil romanic, între 1313-1314, pe locul unei biserici de lemn datate 1130-1140. Păstrează picturi valoroase din trei perioade diferite: 1313-14, 1409 și 1743, iar în jurul ei există și un sit arheologic. Este considerată una dintre cele mai vechi construcții medievale din Transilvania și România păstrate în funcțiune.

La Streisângiorgiu, timpul pare să lase urme vizibile nu numai în zid, ci și în pictură și în pământul din jur. Săpăturile au arătat vechimea bisericii și a cimitirului de lângă ea, iar inscripția descoperită în altar confirmă începuturile de la 1313-1314.

Pentru pelerin, locul vorbește despre continuitate: o biserică zidită pe locul uneia mai vechi, picturi adăugate în epoci diferite și comunitatea care a păstrat lăcașul în funcțiune. Este un loc în care credința a trecut prin multe veacuri fără să-și piardă rostul.

Rezervați timp pentru a vedea și împrejurimile bisericii, nu doar interiorul. Într-un astfel de loc, detaliile arheologice și pictura sunt parte din aceeași mărturie.

Schitul Colț este o biserică de piatră, fără temelie, cu contraforturi, alcătuită în formă de navă, cu altar și naos. Are un turn pătrat, folosit și pentru apărare, iar în turn au fost trei încăperi. În prezent este mănăstire de maici.

Mănăstirea Colț a fost ridicată la începutul secolului al XIV-lea, între anii 1310 și 1315, de familia Cândeștilor. Este una dintre primele mănăstiri atestate pe teritoriul României.

În secolul al XV-lea s-a întemeiat aici o sihastrie, care a funcționat până în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, când călugării au fost izgoniți. Mănăstirea a rămas în paragină până în 1989, iar în 1995 a fost așezat aici un grup de călugări.

Drumul până aici este mai lung, așa că păstrați o marjă de timp pentru deplasare și pentru urcușul către biserică, dacă este nevoie. Vizita se potrivește bine cu o scurtă ședere de rugăciune și mulțumire, la final de itinerar.