Pe urmele ctitorilor Moldovei

Biserica actuală a fost zidită în 1638 de Gheorghe Duca voievod, pe locul unei bisericuțe mai vechi din lemn. Este un monument de arhitectură, iar hramul ei este Sf. Ioan Gură de Aur, cu pomenirea Sf. Mucenic Teodor Tiron. Curtea bisericii a fost cândva cimitir central al Iașului, iar în apropiere se leagă și amintirea lui Barbu Lăutarul.

Lăcașul poartă numele Sfântului Ioan Gură de Aur și stă pe o istorie mai veche decât zidirea din 1638. În jurul lui s-a strâns odinioară o parte din memoria cetății, prin morminte și amintiri păstrate în curte, ceea ce îi dă locului o liniște aparte.

Biserica amintește și de vechiul Iași de la margine, legat de Bucșinescu și de ulița care i-a purtat numele. Aici, pelerinul vede cum o ctitorie voievodală se împletește cu viața de zi cu zi a unui oraș vechi.

Vizita se face cu ținută modestă și liniște în spațiul bisericii și al curții. Acordați în jur de 60–90 de minute pentru închinare și pentru a privi împrejurimile.

Mănăstirea Golia din Iași poartă hramul Înălțarea Domnului și își trage numele de la marele logofăt Ioan Golia. Biserica actuală a fost rezidită de Vasile Lupu între 1650 și 1653 și a fost terminată în 1660 de fiul său, Ștefăniță Vodă. Ansamblul are ziduri înalte, șapte turle și porți de marmură decorate cu stema Moldovei.

Golia se arată ca o fortăreață medievală, cu zid de incintă masiv și turnuri de colț adăugate în 1667. Fațada aduce împreună influențe clasice și ale Renașterii târzii, iar interiorul păstrează tradiția bizantină și structura moldovenească trilobată, cu pronaos, naos și altar.

În pronaos se află morminte ale unor personalități de seamă, iar pictura originală, lucrată de meșterul Matei, a trecut prin modificări în 1754 și 1838. Ansamblul de la Iași păstrează astfel o biserică refăcută în secolul al XVII-lea, în jurul unei istorii mai vechi a locului.

Curtea și biserica cer o purtare sobră și răbdare la închinare. Rezervați în jur de 60–90 de minute, mai ales pentru a vedea fațada, zidurile și interiorul.

Catedrala Mitropolitană din Iași are hramurile Sfânta Parascheva, Întâmpinarea Domnului și Sfântul Mucenic Gheorghe. Este biserica catedrală a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și unul dintre monumentele istorice ale orașului. Ridicarea ei este legată de inițiativa lui Mihail Sturdza și a mitropolitului Veniamin Costache, pe un loc unde au fost două biserici mai vechi.

Catedrala este inima liturgică a Iașului și leagă epoci diferite ale orașului și ale Bisericii. Aici se vede cum o biserică nouă a fost așezată peste memoria altor două lăcașuri mai vechi, ca o continuitate de rugăciune.

Pentru pelerin, locul adună într-un singur spațiu demnitatea unei catedrale și evlavia legată de Sfânta Parascheva. Vizita de aici încheie firesc itinerarul ieșean, înainte de plecarea spre Dobrovăț.

Lăsați timp pentru închinare și pentru o trecere liniștită prin spațiul catedralei. Ținută decentă și comportament sobru sunt potrivite unui loc de catedrală și de pelerinaj.

Mănăstirea Dobrovăț este o mănăstire de călugări din zona Dobrovăț-Ruși, aflată la circa 25 km sud-est de Iași, într-o fostă poiană înconjurată de codri seculari. Este penultima ctitorie a lui Ștefan cel Mare, iar acesta a murit înainte de terminarea construcției. Ansamblul include biserica „Pogorârea Sf. Duh”, datată 1503–1504.

Dobrovățul este un loc al răgazului și al sfârșitului de drum, dar și al continuității. Aici, lucrarea lui Ștefan cel Mare a rămas ultimul semn mare al ctitoriilor sale, așezat într-un spațiu de margine, între păduri și tăcere.

Faptul că mănăstirea este legată de ultimele sale zile îi dă o greutate duhovnicească aparte. Pelerinul simte aici nu triumful, ci smerenia unei lucrări lăsate în urmă, ca o mărturie de credință și de rânduială.

Drumul până aici este mai lung decât cele din Iași, așa că e bine să păstrați ritmul tihnit al zilei. Acordați 60–90 de minute pentru biserică și pentru curte, fără grabă.